Comform informaţiilor din “The Telegraph” Sir Elton John şi David Furnish doresc să adopte un copil din Africa. Elton John a vizitat continentul negru într-o acţiune a fundaţiei Sir Elton John Aids Foundation şi a întâlnit un băiat pe care a dorit să îl adopte dar s-a descoperit că acesta avea de fapt o bunică, un frate şi o soră, iar cântăreţul s-a gândit că nu ar fi un lucru corect să îl despartă pe acesta de familia lui.
Elton John şi David Furnish şi-au îndreptat atenţia către Africa după au mai încercat să adopte un băieţel de 14 luni infectat cu virusul HIV din Ucraina dar cererea le-a fost refuzată atât din cauza vârstei cât şi pentru că cei doi nu sunt căsătoriţi. Cântăreţul are 62 de ani iar legile ucrainiene prevăd ca limita de vârstă a părinţilor care vor să adopte copii să fie de 45 de ani şi Ucraina nu recunoaşte uniunile civile ale persoanelor de acelaşi sex ca fiind căsătorii. Copilul se află află la orfelinat deaorece serviciul de asistenţă socială l-a luat din grijă mamei care este alcoolică şi bolnavă de SIDA.
Şi în cazul în care cineva este curios, asta este ceea ce părintele Georgy Gulyaevm, purtătorul de cuvânt al diocezei din Doneţk, are de declarat despre cuplurile gay: “Aceşti oameni pretind că au inteţii bune, creează semi-căsătorii şi aşa-zise familii, şi ca şi cum aceste lucruri nu ar fi de ajuns, îndrăznesc să adopte copii. Spre deosebire de cei care sunt binecuvântaţi de Dumnezeu să formeze familii naturale, aceştia sunt oameni care se lasă conduşi doar de pasiune şi dorinţe. Lucrul acesta este în mod evident un păcat, nu există alt cuvânt pentru a-l defini, şi biserica nu va fi niciodată de acord ca oamenii implicaţi în aceste căsătorii de acelaşi sex să adopte copii.”
Partea cu “se lasă conduşi de pasiune şi dorinţe” îmi place foarte mult cum sună. În rest acest părinte Georgy Gulyaevm este la fel de idiot ca şi cei care refuză dreptul acelui micuţ de 14 luni de aduce o viaţa incomparabil mai bună, având în vedere locul în care trăieşte şi boala de care suferă.

Arhiepiscopul Silvano Tomasi, observatorul permanent al Vaticanului din cadrul Naţiunilor Unite, a declarat că scandalurile din cadrul Bisericii Catolice care au la bază abuzurile sexuale au fost svârşite de bărbaţi gay şi de aceea în loc de pedofilie trebuie folosit termenul de efebofilie, care reprezintă atracţia bărbaţilor faţă de adolescenţi. După întâlnirea de la Geneva a Consiliului pentru Drepturile Omului al N.U., unde Vaticanul a fost acuzat că încearcă să acopere scandalurile de abuz sexual asupra copiilor, Silvano Tomasi a dat o declaraţie ziarului londonez The Guardian comform căreia “dintre toţi preoţii implicaţi în aceste abuzuri 80 sau 90% aparţin acestei minorităţi de orientare sexuală, care întreţine raporturi sexuale cu adolescenţi cu vârste între 11 şi 17 ani.”
De asemenea Silvano Tomasi atacă celelate religii şi încearcă să arunce vina în gradina lor spunând că doar între 1,5-5% din totalul acestor abuzuri au fost comise de reprezentanţi ai bisericii catolice, majoritatea acestor acte fiind puse în seama bisericilor protestante dar şi a comunităţii evreieşti.
“Aşa cum Biserica Catolică a făcut ordine şi curăţenie în interiorul ei ar fi bine dacă şi alte instituţii şi autorităţi, unde marea majoritatea a acestor abuzuri sunt semnalate, ar face acest lucru şi ar informa media despre înfăptuirea lor”, a mai adăugat Tomasi.
Porteous Wood, directorul executiv al National Secular Society, spunea că “miile de victime care au căzut pradă acestor abuzuri trebuie sprijinite şi comunitatea internaţională trebuie şă ceară socoteala Vaticanului legat de aceste probleme, probleme pe care Vaticanul a făcut tot ceea ce a putut pentru a le evita. Toate ţările care se confruntă cu astfel de probleme şi organizaţiile care luptă împotriva abuzurilor trebuie să facă presiuni asupra Vaticanului să deschidă dosarele, să îşi schimbe procedurile şi să raporteze autorităţilor civile acest gen de abuzuri.”
În luna mai a acestui an părintele John Owen, responsabilul pentru comunicatele de presă al arhidiecezei din Cardiff, declara şi el că un mare număr al acestor infracţiuni sunt comise de homosexuali deoarece vizează adolescenţii de sex masculin. Declaraţie venea ca urmare a Raportului Ryan comform căruia abuzul sexual este larg răspândit în şcolile catolice din Irlanda şi orfelinatele care se află sub îngrijirea bisericilor.
Răspunsul Vaticanului vizavi de această temă este unul îngrijorător. În loc să recunoască că sunt probleme, că există întradevăr un climat care favorizează acest gen de abuzuri, că a tolerat şi chiar a încercat să acopere unele dintre ele, reprezentanţii Sfântului Scaun încearcă să se spele pe mâini.
Este încă un efort al Vaticanului de a a spune că homosexualii sunt vinovaţi şi nu pedofilii. Vaticanul poate ataca homosexualitatea pentru că este atacata şi în biblie în timp ce pedofilia nu, deci putem deduce că pedofilia este acceptată. Dând din nou dovadă de laşitate, Biserica Catolică nu îşi asumă răspunderea pentru ceea ce face şi aruncă vina asupra altora şi acuzând din nou comunitatea gay şi prin aceasta aducând o justificare cruciadei şi violenţei antigay doar pentru a nu face publică imoralitatea, corupţia şi blasfemie care se ascunde în sânul ei. Principala problemă a bisericii din zilele noastre este că li se pretinde credincioşilor şi enoriaşilor să respecte un set de reguli şi porunci în timp ce pentru liderii religioşi se aplică cu totul alte reguli, mult mai…plăcute.

Asociaţia ACCEPT a pregătit pentru seara de 2 octombrie 2009 un eveniment cu totul şi cu totul special. Vineri, la ora 19:00 la sediul Asociaţiei ACCEPT aflat pe Strada Lirei nr.10, sector 2, Bucureşti nu va fi o seară obişnuită în care se vor viziona filme ci va fi o seară destinată dezbaterilor care vor avea loc pe tema “Conversaţii despre Dumnezeu, sex şi spiritualitate”. De asemenea vom avea parte de un invitat deosebit, şi anume reverendul Jim Mulcahy, fost calugăr iezuit, actualmente preot la Metropolitan Community Churches din Rochester, New York.
Aceasta este o şansă deosebită, o oportunitate pentru dialog şi o posibilitate de apune întrebări şi de a afla răspunsuri despre noi şi comunitatea noastră (gay, lesbiene, bisexuali, transgender), despre propria noastra spiritualitate şi despre ceea ce spune, dar şi ce ascunde, Biblia privitor la homosexualitate.

În general consider că fiecare dintre noi are dreptul la propriile păreri chiar dacă uneori acestea sunt de un cretinism feroce. Iar acest drept al libertăţii de exprimare este înţeles în cel mai idiot mod cu putinţă de unii care apelează după aceea la protecţia religiei.
Este şi cazul bisericii baptiste Westboro, cu toate că biserică este prea mult spus atunci când ne referim la o asemenea adunătură primitivă formată din scursuri umane, care a câştigat un recurs pe baza Primului Amendamet care protejează dreptul la libera exprimare. Această sectă îşi are sediul în Topeka/Kansas, Statele Unite şi este condusă de Fred Phelps şi Shirley Phelps-Roper, fiica acestuia, iar aparţinătorii acestei secte sunt cunoscuţi pentru fanatismul de care dau dovadă şi pentru nesimţirea de care dau dovadă pichetând înmormântările persoanelor aparţinând minorităţilor sexuale, a susţinătorilor acestora şi în general a tot ceea ce poate fi asociat cuvântului gay, a celor care au murit de SIDA dar şi a soldaţilor americani morţi în diferitele misiuni din afara ţării, folosind de obicei sloganul “Dumezeu urăşte poponarii” şi variaţii pe tema acestuia. Bineînţeles că celelalte religii sunt şi ele pline de “poponari”.
Ordinarii ăştia au pichetat până şi comemorarea dezastrului din ianuarie 2006 de la mina de cărbuni din Sago, West Virginia, dezastru soldat cu moartea a 12 mineri, sectanţii spunând că aceasta este o pedeapsă de la Dumnezeu din cazua toleranţei pe care America o arată homosexualilor. De asemenea aceştia pichetează în afara teatrelor şi cinematografelor, mai ales dacă au loc spectacole sau rulează filme care care au teme LGBT, diferite evenimete publice, concerte, activităţi sportive, manifestând şi la decernarea premiilor Oscar dar şi la funerariile lui Michael Jackson, cu această ocazie ei înregistrând un cântec intitulat “God Hates the World” o adaptare a celebrulului “We Are the World”. Din 1991 de când s-a înfiinţat BBW a participat la peste 41.000 de proteste din 650 de oraşe din America şi se estimează că secta cheltuie 250.000 de dolari anual doar pentru pichetări. Asemenea specimene ar trebui să fie închise şi studiate cu atenţie dar din păcate atitudinea lor plină de ură vecină cu nebunia este încurajată.
Dar să revin…
Fred Phelps şi Shirley Phelps-Roper, împreună cu biserica lor cu tot, au pichetat funerariile lui Matthew Snyder, un caporal al Marinei Americane ucis într-o misiune din Orientul Mijlociu în 2006, scandând sloganuri ca “Mulţumim lui Dumnezeu pentru soldaţii morţi”, “Dumnezeu urăşte poponarii” şi alte asemenea amabilităţi. Ei au fost daţi în judecată şi li s-a cerut daune morale în valoare de 5 milioane de dolari de către tatăl soldatului, care a câştigat procesul în prima etapă dar a pierdut recursul, judecătorii afirmând că nu se poate considera că acele scandări au fost îndreptate împotriva unei persoane anume, ele având o tentă retorică şi generală, fiind o părere personală protejată Primul Amendament.
“Cel mai îngrijorător lucru este că o astfel de hotărâre lasă aceste familii îndurerate neajutorate. Dacă nu poţi folosi procesul civil, nu poţi face recurs. Trebuie să mergem mai departe, suntem datori cu aceasta domnului Snyder precum şi celorlate familii care au fost hărţuite, umilite şi abuzate”, a afirmat avocatul Sean Summers care spune că va merge cu procesul până la Curtea Supremă.
Pe de altă parte, Shirley Phelps-Roper se declara foarte încântată de rezultat dar şi posibilitatea de a se face auzită şi în faţa Curţii Supreme. “Primul Amendament a fost scris tocmai pentru astfel de situaţii. Nu poţi să trimiţi oamenii în judecată pentru activitatea lor religioasă.”, adaugă ea.
Cred că aici este problema. Ar trebui ca astfel de gunoaie abjecte să nu mai fie protejate şi să răspundă în faţa instanţei pentru crimele pe care le fac: crime împotriva moralităţii, bunului simţ, spiritului civic, sănătăţii mintale şi religiei. Pentru că ceea ce fac aceşti oameni, toată ura, toată discriminarea, nu pot să aibă şi nici nu au vreo legătură cu Dumnezeu şi credinţa.

Religia a devenit din păcate o afacere, credinţa o metodă folosită de unii pentru a se îmbogăţii iar unuii dintre liderii religioşi au devenit nişte manipulatori şi şantajişti. Cel puţin acest lucru îl putem deduce din declaraţiile arhiepiscopului Raymond Burke, fost arhiepiscop de St. Louis, Missouri şi actual prefect al Signaturii Apostolice, care după ce i-a anunţat oficial pe politicienii catolici din Dieceza La Crosse că nu vor primi Sf. Împărtaşanie dacă vor continua să sprijine legislativ avortul şi eutanasia continuă cu ameninţările care de această dată vizează politicienii care susţin drepturile minorităţilor sexuale şi cărora Raymond Burke spune că le va refuza Sf. Împărtaşanie şi ritul înmormântării.
“Nici Sf. Împărtaşanie şi nici slujba de înmormântare nu se vor oficia pentru politicienii care sunt de acord cu avortul şi căsătoriile între persoanele de acelaşi sex…Nu este posibil ca un adevărat catolic să se poarte în acest fel”, afirma Raymond Burke referindu-se la răposatul senator Ted Kennedy, cel care a pledat pentru drepturile comunităţii LGBT, dar şi la cardinalii Sean O’Malley şi Theodore McCarrick care au oficiat slujba de înmormântare a politicianului în ciuda avertismentelor date de Burke.
Asta aşa, ca o nouă dovadă că politica şi religia au o delimitare strictă.